Aproape Masini

Stellantis  a anuntat o investitie in Lyten, un startup din Silicon Valley care dezvolta baterii EV cu litiu-sulf fabricate cu grafen tridimensional care promit greutate redusa, densitate mai mare de energie si o lista de materiale mai simpla.

Sursa: automotiveaddicts.com

Stellantis Ventures, fondul de capital de risc al grupului axat pe tehnologie, va avea un rol „semnificativ” in runda actuala de finantare a Lyten. Cele doua companii au anuntat decizia joi.

Bateriile cu litiu-sulf de la Lyten vor fi gata de productie pana la sfarsitul deceniului, a declarat Oliver Gross, membru senior de stocare si electrificare a energiei la Stellantis.

„Am vrut sa gasim o tehnologie care sa fie bine implementata in cadrul obiectivelor Dare Forward 2030 ”, a spus Gross despre planul strategic al Stellantis, care prevede vanzari de peste 5 milioane de vehicule electrice la nivel global, inclusiv 100% din vanzarile europene si 50% in SUA.

Dan Cook, CEO-ul si co-fondatorul Lyten, a spus ca bateriile ar putea avea pana la dublul densitatii energetice fata de bateriile actuale si ca aprovizionarea si productia de materii prime ar putea fi localizate in America de Nord si Europa. Primele baterii de la o fabrica pilot din San Jose, California, sunt de asteptat sa fie testate pana la sfarsitul acestui an, a declarat acesta.

Cook a descris grafenul tridimensional ca un „supermaterial”, capabil sa fie adaptat la o mare varietate de utilizari, inclusiv corpuri usoare si componente structurale, precum si senzori.

Directorii Stellantis si Lyten au spus ca principalul avantaj al bateriilor cu litiu-sulf este economia lor de greutate, datorita densitatii mai mari de energie, ceea ce inseamna baterii mai mici si mai putine materiale. Ele ar putea coexista cu alte chimii ale bateriilor, in functie de aplicatie, spune Stellantis.

Sursa: electrive.com

Startup-ul spune ca bateriile sale nu folosesc nichel, cobalt sau mangan si vor avea o amprenta de carbon care este cu 60% mai mica decat bateriile traditionale cu litiu-ion.

In mod traditional, grafenul a fost o foaie bidimensionala de atomi de carbon cu o singura celula, a spus Keith Norman, directorul de sustenabilitate Lyten, si este dificil de fabricat rentabil si nu se combina bine cu alte materiale, deoarece nu este foarte reactiv. De asemenea, nu este foarte „reglabil”, a spus acesta, mentionand ca este important ca producatorii sa-si modifice propriile produse pentru a lucra cu el.

Grafenul tridimensional, care este rasucit si mototolit in diferite forme, rezolva unele dintre aceste probleme, a spus Norman. „Suprafata reactiva este marita cu ordine de marime”, a spus el, ceea ce o ajuta sa se lege cu alte materiale. „Este foarte reglabil pentru rezistenta, conductivitate, reducerea greutatii si alte caracteristici.”