Aproape Masini

UE va permite vanzarea unor masini cu motorina de ardere dupa 2035, anuland o interdictie planificata pentru modelele pe benzina si motorina. Noul pachet auto al blocului comunitar, care se confrunta cu luni de negocieri inainte de aprobarea finala, include si ajutor pentru vehiculele electrice mici, dar inaspreste obiectivele pentru flotele de masini de afaceri.

                                                                                                                                 Sursa: theguardian.com

Iata punctele importante:

De ce da UE inapoi?

Interzicerea de facto a motoarelor cu ardere interna, planificata pentru 2035, realizata printr-o reducere de 100% a emisiilor de CO2, a fost criticata din ce in ce mai mult pe fondul cresterii mai lente decat se astepta a mobilitatii electrice. Prin noua propunere, UE declara ca doreste sa „sprijine eforturile sectorului in tranzitia catre o mobilitate curata”, ca raspuns la apelurile industriei pentru reguli mai simple si mai flexibile.

Comisia descrie pachetul ca fiind „un semnal puternic de piata pentru vehiculele cu emisii zero (ZEV)”, oferind in acelasi timp producatorilor auto mai multa flexibilitate in indeplinirea obiectivelor de CO2 si sprijinind vehiculele si bateriile produse in Uniunea Europeana.

Vor mai fi permise masinile cu motor cu combustie dupa 2035?

Da. Producatorii auto vor fi obligati sa reduca emisiile de CO2 ale flotei la maximum 10% fata de nivelurile din 2021. La acea vreme, emisiile medii erau de 95 g/km conform NEDC (aproximativ 115 g/km conform WLTP). Initial, a fost planificata o reducere de 100%, interzicerea efectiva a motoarelor cu ardere interna.

Conform cadrului revizuit, inmatricularile vehiculelor cu motor cu ardere interna vor fi in continuare permise. UE nu limiteaza in mod explicit acest lucru la sistemele de propulsie electrificate, cum ar fi vehiculele hybrid plug-in, extensiile de autonomie sau hibridele usoare, ci se refera, intr-un sens mai larg, la „vehicule cu motor cu ardere interna”.

Cu toate acestea, emisiile de CO2 ramase  pana la 10% trebuie compensate prin utilizarea otelului cu continut scazut de carbon „fabricat in UE” sau prin intermediul combustibililor electrici si biocombustibililor. Combustibilii ecologici pot compensa cel mult 3% din emisiile ramase.

Vor fi subventionate vehiculele electrice?

UE nu are in plan subventii directe pentru vehiculele electrice. Pana in 2034, insa, producatorii auto vor putea beneficia de asa-numitele „supercredite” pentru masini electrice mici si accesibile, fabricate in UE.

Scopul este de a accelera lansarea vehiculelor electrice compacte si cu costuri reduse. In cadrul mecanismului de super-credit, vehiculele eligibile sunt considerate ca 1,3 vehicule in scopul conformarii, oferind efectiv producatorilor un avantaj de 30% in contabilizarea emisiilor de CO2. Stellantis a fost un sustinator vocal al acestei abordari, valorificand mostenirea sa solida in domeniul masinilor mici la marci precum Fiat, Peugeot si Citroen.

In plus, este planificata o noua categorie de vehicule pentru vehiculele electrice cu o lungime de pana la 4,20 metri. Statele membre si autoritatile locale ar putea concepe stimulente specifice pentru a stimula cererea de vehicule electrice mici fabricate in UE.

Ce obiective intermediare sunt planificate?

Pana acum, normele impuneau o scadere a emisiilor medii ale autoturismelor noi cu 55% pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 2021 (50% pentru vehiculele utilitare usoare). Comisia intentioneaza acum sa revizuiasca aceste masuri intermediare.

Pentru autoturisme, obiectivele vor deveni mai flexibile printr-un sistem de „inchiriere si imprumuturi” pentru perioada 2030-2032. Acest lucru permite producatorilor auto sa calculeze o medie a emisiilor pe parcursul mai multor ani, in loc sa respecte limite anuale stricte, contand pe performante superioare in anii buni pentru a compensa anii mai slabi. Un mecanism similar se aplica deja pentru perioada 2025-2027.

Pentru vehiculele utilitare usoare, obiectivul de reducere va fi redus de la 50% la 40%.

Ce schimbari se vor produce pentru flotele de masini ale companiei?

Flotele de vehicule pentru companii se vor confrunta cu reguli semnificativ mai stricte, deoarece masinile de serviciu acopera kilometraj anual mai mare.

UE intentioneaza sa stabileasca cote minime specifice fiecarei tari pentru masinile de serviciu cu emisii reduse (sub 50 g CO2/km) si vehiculele cu emisii zero, in principal modelele electrice cu baterii. In Germania, ponderea combinata a acestor vehicule in flote este estimata sa ajunga la 77% pana in 2030, cel putin 54% fiind vehicule cu emisii zero.

Incepand cu 2035, Germania ar urma sa treaca la un obiectiv de 100% emisii zero pentru flotele companiilor. Regulile se aplica numai companiilor mari, intreprinderile mici si mijlocii cu pana la 250 de angajati sunt exceptate, oferind flotelor mai mici, cum ar fi cele ale meseriasilor sau furnizorilor de servicii de ingrijire, o flexibilitate mai mare. Doar vehiculele cu un continut ridicat de „fabricat in UE” vor fi luate in considerare pentru conformitate.

Cum ramane cu scutirile de taxe pentru masinile de serviciu pentru motoarele cu combustie?

Una dintre cele mai dificile propuneri se refera la stimulentele financiare publice. Conform planului Comisiei, statelor membre li s-ar interzice sa acorde stimulente financiare pentru achizitionarea, leasingul, inchirierea sau exploatarea masinilor de serviciu care nu sunt vehicule cu emisii reduse sau zero si nu sunt produse in UE.

                                                                                                                                 Sursa: mobilityportal.eu

Sunt afectate si flotele de camioane grele?

Da. Comisia propune modificari specifice ale standardelor de CO2 pentru vehiculele grele, oferind producatorilor de camioane si autobuze mai multa flexibilitate in indeplinirea obiectivelor lor pentru 2030. Conform propunerii, producatorii ar putea acumula credite de emisii suplimentare in anii premergatori anului 2030, daca isi depasesc obiectivele anuale.

Aceasta flexibilitate suplimentara are scopul de a facilita conformitatea si de a imbunatati certitudinea in materie de planificare, stimuland in acelasi timp implementarea timpurie a vehiculelor grele cu emisii zero.

Cum va sprijini UE industria bateriilor?

Pachetul include un „impuls pentru baterii” in valoare de 1,8 miliarde de euro, menit sa accelereze dezvoltarea unui lant valoric al bateriilor bazat integral la nivelul UE. Din acest total, 1,5 miliarde de euro vor fi puse la dispozitia producatorilor europeni de baterii sub forma de imprumuturi fara dobanda.

Dincolo de acestea, UE planifica masuri politice specifice suplimentare pentru a sprijini investitiile, a construi un ecosistem european al bateriilor si a consolida inovarea si coordonarea intre statele membre. 

Cum se va reduce birocratia?

Printr-o serie de initiative de simplificare, Comisia isi propune sa reduca sarcinile administrative si costurile pentru producatorii auto europeni. Se preconizeaza ca noile masuri vor economisi companiilor inca 706 milioane EURO pe an, ceea ce va aduce economiile anuale totale din toate initiativele la aproximativ 14,3 miliarde EURO.

Pachetul include, de asemenea, planuri de reducere a numarului de acte legislative secundare in anii urmatori si de eficientizare a procesului de aprobare pentru autoturisme, autoutilitare si camioane noi, reducand costurile „mentinand in acelasi timp cele mai inalte standarde de mediu si siguranta”.

Introducerea furgonetelor electrice in transportul intern de marfa va fi sustinuta si de masuri care aliniaza regulile privind perioadele de odihna ale soferilor si reglementarile cu cele pentru vehiculele cu motor cu ardere interna.

Cand vor intra in vigoare noile reguli?

Comisia a prezentat propunerea sa Parlamentului European pe 16 decembrie. In urmatoarele saptamani si luni, aceasta va fi negociata in cadrul asa-numitelor discutii trilog intre Comisie, Consiliul European si Parlament.

Forma regulilor s-ar putea schimba in continuare. Va fi necesara aprobarea formala atat de catre consiliu, cat si de catre parlament, un proces care va dura probabil cateva luni.